Eram nerabdator sa aflu ce avea sa aduca un Taine Fest
extrem de laudat de presa de specialitate si asteptat cu nerabdare de fani. Baietii de la
Taine promisesera un eveniment special, prezentat intr-o locatie propice si cu invitati de
marca. Avskild, o tanara speranta in domeniu si Psycho Symphony, trupa cu activitate
indelungata si care a prestat, din pacate, mai mult peste hotarele Romaniei decat in
interior. Surpriza neplacuta a constituit-o pentru mine numarul relativ mic de spectatori,
sub 500, pentru un eveniment in care sunt sigur ca s-au investit si bani si munca asiduue.
Mirarea mea numarul 1 a fost faptul ca am gasit o Casa A Studentilor Preoteasa mult mai
pregatita pentru evenimente de gen, sala in care s-a desfasurat concertul fiind acum
renovata si avand o acustica foarte buna.
Avskild au debutat cu un intro foarte dark, pe o lumina albastra,
iar ceea ce a urmat a constituit un show energic, plin de forta si furie. Sound-ul a fost
mult mai bun decat in Club A (era firesc !) iar scartaielile de la prima aparitie
live a trupei au lipsit aproape cu desavarsire. Trebuie sa remarc pentru a nu stiu cata
oara bateristul trupei, care m-a imbolnavit iarasi cu pedala sa dubla. Nicu a aparut cu
codite impletite (parca il vedeam pe Lindberg de la At the Gates) iar vocalizele sale
crude si salbatice au rasunat in toata sala, completand frumos un peisaj in care riffurile
lui Zota si solourile lui Stefanita au facut legea. Poate ca o sa vi se para ca sunt prea
entuziast sau indulgent cu Avskild, dar pentru mine este cea mai placuta surpriza din
ultimii ani si, alaturi de Avatar, trupa preferata. Le intrevad un viitor intr-un mare
fel, asta daca ii va ajuta si sansa.
Urmatoarea aparitie a constituit-o cea a trupei Psycho Symphony.
Techno thrash-ul cu foarte multe multe pasaje de progressive metal a bagat in ceata destul
de multi dintre spectatori si acest lucru mi-a confirmat ca trebuie sa fii un pic
«altfel« si sa ai mult curaj pentru a putea canta o muzica foarte complexa si
destul de dificil de prestat live. Dincolo de inerentele sincope datorate sonorizarii
trupa a presta frumos, fiind pe alocuri foarte agresiva si heavy. Punctele forte, cel
putin pentru mine, le-au constituit un basist de exceptie (pe care l-am felicitat la
final) si seriozitatea abordarii (nici un zambet, doar sobrietate si maxima concentrare).
Felicitari!
Si
cum era in primul rand seara celor de la Taine, bucurestenii au
demonstrat si de data aceasta (nu ca ar mai fi fost cazul) ca reprezinta un grup etalon in
scena de metal romaneasca, reusind o performanta live de invidiat. Publicul a reactionat
extrem de pozitiv, cantand alaturi de trupa piesele preferate. Concertul Taine a debutat
cu secvente intrumentale, in timp ce pe fundal erau proiectate diverse imagini. Au urmat
apoi piese cunoscute de toata lumea ca Pierdut, Inger si Demon, No Personality, etc. Asa
cum anuntaseara, in cadrul show-ului Taine a avut loc si un moment inedit, in care un DJ a
mixat alaturi de un Ady Tabacaru la tobe, cu siguranta unul din cei mai buni bateristi din
scena noastra. Pe parcursul acestui interludiu au fost alternate proiectii cu imagini live
preluate de la o camera aflata in spatele lui Tabacaru, o idee excelenta si foarte rar
intalnita la un concert de metal autohton. Concertul a fost incheiat de doua coveruri
foarte bine intrerpretate, unde alaturi de Taine au cantat chitaristul Popa de la Trooper
(pe cover-ul Death, Crystal Mountain) si Razvan Crivaci (If I Could Fly, cover Helloween).
Sonorizarea a fost foarte buna, fapt care a facut din recitalul Taine cel mai bun concert
pe care l-am vazut pana acum cu ei. Andy si gasca lui au aratat ca daca exista
profesionalism se poate organiza si in Romania un concert de metal la standarde
occidentale. Asteptam asadar cu interes Taine Fest 2!
|
|
Sake & Dragos P
Foto: Bogdan & Oana
|
